Se făcea că dormeam și că aveam un vis ciudat în care mergeam cu un prieten pe jos către o destinație necunoscută și vorbeam de una-alta. Gesticulam grandios ca un cântăreț de operă în timp ce îmi susțineam în special sus și mai ales tare punctul de vedere asupra vreunui lucru lipsit de importanță. După câteva minute bune de astfel de plimbare, de nicăieri, încep să cânt „021.9111 dacă ți-au bușit mașina. 021.9111 dacă ți-au bușit mașina. 021…”.
În acest moment aud o voce de copil care îmi strigă să mă trezesc din somn: „Tati, tati, trezește-te! Niște doamne ți-au bușit mașina!”. Cum nu există pe lumea asta nimic mai frumos decât să fii întâmpinat dimineața de propriul copil, mi-am făcut o cafea și l-am ignorat complet până în momentul în care am terminat-o. Cum stăteam pe balcon savurând și o țigară, pe trotuarul din fața mea erau două doamne de vârstă medie care făceau poze și gesticulau încercând să găsească deținătorul mașinii pe care doar ce o loviseră, deținător care le privea buimac de la balcon cu cafeaua în mână, neînțelegând ce se petrece.
Însă acel vis ciudat care m-a adus în ziua de azi parcă nu se terminase. Tot auzeam în minte „021.9111 dacă ți-au bușit mașina”. Reținând asta, am coborât la doamne să le liniștesc. Le-am spus: „Liniștiți-vă! Mă bucur că nu a pățit nimeni nimic, cât despre mașină, am dreptul prin lege să beneficiez de auto de înlocuire fără niciun cost, dacă sunt partea păgubită într-un accident rutier; pot face asta în doar 4 pași, iar costul este decontat de asiguratorul vostru cât timp mașina mea e în service. Așteptați puțin să îi contactez pe cei de la Autonom pentru asistență rutieră.”.
Parcă în continuare aveam un vis ciudat cu o melodie dubioasă care mi se repeta în minte. Am făcut tot posibilul să o ignor și să contactez firma care să mă îndrume în rezolvarea problemei cu mașina. Mai întâi am încercat să o contactez prin spiritism. Le-am rugat pe cele două doamne să formăm un cerc, să închidem ochii și să ne concentrăm puternic. După ce au trecut mai bine de 10 secunde, nu s-a întâmplat nimic.
Dacă am văzut că nu merge, am schimbat abordarea. Am scos tabla Ouija de buzunar pe care o am mereu în pijamale și le-am rugat pe doamne să pună și ele mâinile la treabă. După 3 secunde pline de suspans, săgeata era țeapănă – nu se mișcase nici măcar un milimetru. O doamnă se grăbește să spună „Eu parcă am simțit ceva!”. Îi răspund: „Degeaba, doamnă, nu vedeți că nu se întâmplă nimic?!”.
Era și normal, că metodele astea funcționau doar pe decedați, în timp ce eu voiam să contactez oameni cât se poate de vii, care erau atât de ocupați că nu puteau auzi mesaje de dincolo. Din camera de dincolo, unde se ținea o ședință cu ușile deschise. Deznădăjduit, am decis să mă întorc cu fața spre dumnezeu… sau, mă rog, spre est, direcția spre care se presupune că ar trebui să privești când vorbești cu el. M-am rugat în tăcere aproape 3 minute ca să trimită pe cineva care să mă ajute să rezolv problema. Neprimind niciun răspuns și parcă încă amețit de recentul vis ciudat, am început să cânt „021.9111 dacă ți-au bușit mașina. 021.9111 dacă ți-au bușit mașina. 021…”.
Una dintre doamne mă aude, vine lângă mine și mă întreabă: „Ce cânți tu acolo?”. Îi explic că am avut un vis ciudat în care mă plimbam pe jos cu un prieten, mergând către o destinație necunoscută și vorbind de una-alta. În vis gesticulam grandios ca un cântăreț de operă în timp ce îmi strigam sus și tare punctul de vedere asupra unui lucru lipsit de importanță. După câteva minute încep să cânt „021.9111 dacă ți-au bușit mașina.”, apoi mă trezesc.
La care mă întreabă doamna „Păi și ați încercat să faceți asta?”. Eu: „Ce să încerc doamnă, că nu mai am nicio idee?”. Ea: „Să sunați la 021.9111 dacă v-am bușit mașina.” Eu: „Doamnă, sunteți un geniu! Așa am să fac.”.
Doamna îmi povestea în continuare că prin numărul 021 9111 am acces la nivel național la toate serviciile necesare în cazul unui accident – asistență rutieră, platformă, tractare, depanare și auto de înlocuire – dar eu deja nu o mai ascultam, ci eram atent la indicațiile operatorului de la Autonom.
La un moment dat, cealaltă doamnă scoate un proiector cu o hologramă și-mi spune „Vino să vezi aici un scurt video de prezentare!”. Nu știu cum pusese mâna pe așa tehnologie, dar vă jur că așa s-a întâmplat! Și pentru ca ziua să se termine în tonul dat de acel vis ciudat cu care a început, operatoarea de la telefon îmi pune următoarea întrebare, la care răspund afirmativ mai rapid decât am făcut-o vreodată în toată perioada liceului; ceea ce nu-mi lasă de făcut decât ce mi-a recomandat și mie interlocutoarea:
Tu știai că ai acest drept prin lege? Sub 1% din șoferi știu asta. Dă informația mai departe și apropiaților tăi!
(Articol condus în cadrul competiției Spring SuperBlog 2020. Foto din arhiva personală cu o mașină care nu face parte din colecția mea personală.)